Drept CivilNoutati dare in plata

noutati dare in plata

Tribunalul Vrancea la data de: 13.05.2019 a dispus stergerea datoriei consumatorului caruia banca i-a luat casa prin executare silita. Hotararea este definitiva si este supusa recursului:

Admite apelul Schimba sentinta civila nr 6048/2018 a Juedcatoriei Focsani in sensul ca Respinge contestatia la executare formulata de Piraeus Bank Romania, ca neintemeiata Admite cererea reconventionala si constata stinse intregal obligatiile nascute din contractul de credit nr ……..Obliga intimata la 2000 lei cheltueili de judecata catre apelanta Cu recurs 

Care au fost argumentele?

Decizia nr. 7 din 11.02.2019, referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 8 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial nr. 175 din 5 martie 2019

  • Până la intervenirea Deciziei menționate, existau două tipuri de soluții, ce se pronunțau în dosare similare:

Aşadar, în prima etapă, Decizia Curţii Constituţionale nr. 639/2016 a determinat, în sensul expus mai sus, orientarea jurisprudenţială a celor mai multe instanţe.

  1. Ulterior, după publicarea Deciziei Curţii Constituţionale nr.95/2017, punctul de vedere s-a deplasat spre sensul opus; în prezent, o atare opinie este împărtăşită de majoritatea instanţelor.
  2. În Decizia Curţii Constituţionale nr. 95/2017, instanţa de contencios constituţional a reţinut că legiuitorul a recurs la o ficţiune juridică, în sensul că „datoriile rezultate din contractul de credit sunt considerate stinse, chiar dacă bunul imobil aferent garanţiei a fost vândut la un preţ mai mic decât valoarea datoriei debitorului către instituţia de credit.” Mai departe, Curtea a mai considerat că legea a apreciat, în contextul impreviziunii, că „sumele de bani plătite în mod voluntar în executarea contractului, cele obţinute din adjudecarea bunului, indiferent de data la care aceasta a avut loc, precum şi, după caz, de sumele rezultate din urmărirea silită a altor bunuri ale debitorului până la data formulării notificării acoperă valoarea datoriilor aferente contractului de credit”, dar şi că „o asemenea ficţiune juridică, departe de a fi arbitrară, valorifică un element accesoriu al contractului de credit, ipoteca, definită, în cazul de faţă, ca fiind un drept real asupra unui bun imobil afectat restituirii sumei de bani împrumutate, şi este de natură să asigure echilibrul contractual dintre părţi în limitele riscului inerent unui contract de credit, eliminând din sfera raporturilor dintre debitor şi creditor riscul supraadăugat.’’

 

  • Potrivit Deciziei menționate:

,,16. Practica judiciară identificată este neunitară, fiind pronunţate soluţii atât în sensul că pot solicita stingerea obligaţiilor izvorâte din contractele de credit şi debitorii care sunt supuşi în continuare unei executări silite, deşi executarea silită a imobilului ipotecat a fost finalizată prin adjudecare, cât şi în sens contrar, respectiv că debitorii care sunt supuşi în continuare executării silite, deşi executarea silită a imobilului ipotecat a fost finalizată prin adjudecare, nu mai pot solicita stingerea obligaţiilor izvorâte din contractele de credit în temeiul dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 77/2016.

  1. Însă orientarea jurisprudenţială majoritară conturată până în prezent este în sensul primei opinii arătate mai sus, cu referire la argumentele lămuritoare din considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 95/28.02.2017’’

pentru ca prin dispozitiv ICCJ să stabilească:

,,Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 13.952/271/2016, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite pot solicita stingerea obligaţiilor izvorâte din contractele de credit debitorii care sunt supuşi în continuare unei executări silite, deşi executarea silită a imobilului ipotecat a fost finalizată prin adjudecare, instanţa de judecată astfel învestită urmând să verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii.’’

 

  • Astfel, vă solicităm să constați că este admisibilă și fondată solicitarea formulată de subsemnații prin intermediul Cererii reconvenționale, art. 8 alin. 5 din legea 77/2016 fiind mijlocul procedural de realizare a solicitărilor noastre, Decizia CCR nr. 639/27.10.2016, invocată de creditoare nefiind aplicabilă în prezenta cauză, odată cu publicarea în monitorul oficial nr. 175/05.03.2019 a Deciziei nr. 7/11.02.2019.

2.                    Impreviziunea și situația financiară a subsemnaților

  • Precizăm că subsemnații nu înregistrăm venituri, potrivit dovezilor furnizate de ANAF. De asemenea nu avem în proprietate bunuri, fiindu-ne vândut la licitație imobilul situat în sat ……, judetul Vrancea, astfel cum rezultă din Actul de Adjudecare nr. …., încheiat la 10.07.2017. Imobilul vândut la licitație a fost adjudecat chiar de FIRST BANK (fostă Piraeus Bank). Altfel spus, creditoare a încasat rate, a obținut imobilul ipotecat și a recuperat mai mult decât valoarea creditului.
  • Pentru aceste motive situația noastră financiară este una foarte proastă. Aceste aspecte, coroborate cu plățile ce au fost efectuate, cu faptul că creditorul a executat silit imobilul nostru, modul de evoluție a monedei CHF, vă solicităm să constatați că sunt pe deplin îndeplinite condițiile impreviziunii în prezenta cauză.
  • O altă concluzie ar determina continuarea raporturilor contractuale într-o situație excesiv de oneroasă pentru noi, prin raportare la situația creditoarei.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

WhatsApp