Drept PenalCe drepturi au victimele unei infracțiuni?

Ce drepturi au victimele unei infracțiuni?

 

În cele mai multe situații atunci când se vorbește despre existența unei infracțiuni, a unui dosar penal sau a unui proces penal cele mai multe persoane își focusează atenția asupra drepturilor și obligațiilor persoanei sau persoanelor care au săvârșit infracțiunea.

Ca în majoritatea legislațiilor internaționale, legislația penală română este fundamentată pe principiul prezumției de nevinovăție iar respectarea drepturilor suspectului sau inculpatului devine principalul obiectiv al organului de cercetare penală.

Un aspect care nu este foarte discutat este reprezentat de drepturile pe care persoana vătămata, victima le are în cadrul procesului penal.

Spre exemplu, în cazul unei infracțiuni de furt, făptuitorul reușește să sustragă pe lângă dispozitivele din casa, telefon, tabletă, laptop etc., și o suma de bani. Respectiva sumă de bani era destinată pentru plata unei intervenții chirurgicale urgente la nivelul ochilor, persoana vătămată suferind de cataractă. Ce drepturi are în această situație victima infracțiunii?

Iată tot ce trebuie să știți despre drepturile și obligațiile persoanelor vătămate:

În primul rând, la nivel legislativ, drepturile victimelor au fost reglementate în cadrul Codului de procedură penală.

Printre drepturile enunțate de textul legal, se enumeră și dreptul de a fi asistată sau reprezentată persoana vătămată de un avocat. Se poate pune întrebarea de ce este nevoie de un avocat atunci când calitatea persoanei în cadrul procesului este de persoană vătămată?

Răspunsul la această întrebare este oferit de celelalte drepturi care sunt prevăzute de lege pentru victima infracțiunii. În aceste condiții, victima are dreptul de a propune administrarea de probe de către organele judiciare, de a ridica excepții și de a pune concluzii.

Spre exemplu, dacă are loc un accident rutier în care persoana vătămată, victima a suferit diverse vătămări, anume i-a fost fracturat un picior,  a suferit un traumatism cranio-cerebral etc., iar organele de cercetare penală nu au administrat proba cu expertiza medico-legală a făptuitorului cu privire la existența unor substanțe în sângele acestuia (alcool sau droguri).

În acest sens, victima infracțiunii poate solicita prin intermediul avocatului, mai ales în situația în care aceasta se află în spital, recoltarea probelor de sânge de la făptuitor pentru a le trimite la INML în vederea efectuării expertizei medico-legale.

Un al drept al persoanei vătămate care este reglementat de textul legal este dreptul de a consulta dosarul, în condițiile legii.

Care este importanța acestui drept? În cele mai multe situații, atunci când se comite o faptă prevăzută de legea penală organele de cercetare penală vor deschide un dosar penal pentru comiterea unei infracțiuni. În cadrul dosarului penal se vor regăsi atât actele întocmite de polițist sau procuror cât și probele care au fost administrate în cadrul urmăririi penale.

În contextul în care victima infracțiunii are dreptul de a cere administrarea de probe, de a ridica excepții, aceasta trebuie să fie informată cu privire a actele existente în dosarul penal. Astfel, după consultarea dosarului dar consideră că pot fi administrate și alte probe sau consideră că sunt necesare alte acte (cum ar fi spre exemplu actele medicale pe care le obține după internarea în spital) aceata are posibilitatea de a solicita sau de a depune aceste acte. Cererile sau comunicările făcute către organele de cercetare penală pot fi făcute prin intermediul avocatului, fiind o altă aplicare al dreptului de a fi asistată sau reprezentată victima unei infracțiuni de un avocat.

Persoana vătămată poate beneficia, pe lângă asistența juridică oferită de un avocat, și de un interpret în mod gratuit. Acest drept este valorificat în situația în care victima infracțiunii nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română.

Spre exemplu, dacă revenim la exemplul anterior cu furtul din locuință, în situația în care victima nu este cetățean român și nici nu înțelege foarte bine limba română, în momentul în care aceasta sesizează organele penale cu săvârșirea infracțiunii poate solicita și prezența unui interpret care să poată intermedia și traduce discuțiile purtate cu autoritățile statului.

Acest drept este aplicabil și persoanelor cu dizabilități, care au deficiențe auditive sau care comunică prin intermediul semnelor. În acest context, dacă persoana cu dizabilități nu este însoțită de o persoană care poate facilita comunicarea dintre persoana vătămată și organele penale se va facilita comunicare dintre aceștia prin intermediul unui interpret.

Un alt aspect important este dat de posibilitatea victimei, atunci când nu cunoaște limba română, în situația în care procurorul de caz decide renunțarea la urmărirea penală, clasarea, netrimiterea în judecată a persoanei care a comis infracțiunea, de a solicita trimiterea actelor emise de procurorul de caz într-o limbă pe care o înțelege.

Spre exemplu, în situația în care victima infracțiunii de furt din locuință este cetățean american, care nu cunoaște limba română și care pe parcursul urmăririi penale a beneficiat de un interpret care a tradus comunicările dintre cetățeanul american și organele statului, cetățeanul american are posibilitatea să ceară ca soluția oferită de procuror să îi fie trimisă în limba engleză.

Poate cel mai important drept pe care îl are victima unei infracțiuni în cadrul procesului penal este acela de constituire parte civilă. Care este diferență între persoana vătămată și partea civilă?

Atunci când persoana vătămată se constituie parte civilă se pornește și acțiunea civilă împotriva infractorului. În acest sens, dacă victima infracțiunii a suferit un prejudiciu, o pagubă o poate recupera de la infractor.

Iată încă un beneficiu al dreptului de a fi asistat juridic sau reprezentat de un avocat. Dacă victima infracțiunii a suferit un prejudiciu sau o pagubă pe care vrea să o recupereze, avocatul va redacta o cerere de constituire parte civilă prin care va cere plata pagubei suferite.

Ca în exemplul anterior cu furtul din locuință, dacă infractorul fură și o sumă de bani pe lângă dispozitive (telefon, tableta, laptop etc.), sumă de bani ce era destinată unei intervenții cirurgicale la nivelul ochilor, victima suferind de cataractă într-un stadiu avansat, pe baza actelor medicale, victima poate să ceară pe lângă plata sumei de bani care a fost sustrasă și daune morale.

Valoarea daunelor morale se va stabili de în funcție de mai multe criterii, printre care consecințele negative suferite de victimă, intensitatea cu care au fost afectate situația familială sau socială etc.

De asemenea, anumite sume de bani pot fi oferite și ca o „compensație”. Spre exemplu, în cadrul unui accident de circulație un bărbat moare, iar acesta avea în întreținerie copiii săi. Pentru că tatăl lor era singura persoană care producea venit, copiii acestuia pot solicita instanței de judecată obligarea infractorului la plata unei indemnizații lunare pentru ca moștenitorii să se poată întreține.

REȚINEȚI:

  • Atunci când se săvârșește o infracțiune leguitorul român a prevăzut drepturi și obligații atât pentru infractor, cât și pentru victima infracțiunii;
  • Printre cele mai importante drepturi ale victimei sunt:
  • dreptul de a fi asistat sau reprezentat de un avocat;
  • dreptul de a fi desemnat în mod gratuit un interpret în situația în care victima nu cunoaște sau nu poate să se exprime în limba română;
  • dreptul de a consulta dosarul;
  • dreptul de propune administrarea de probe, de a ridica excepții și de a pune concluzii;
  • dreptul de a primi actele prin care se oferă o soluție de netrimitere în judecată într-o limbă pe care o cunoaște, spre exemplu engleză;
  • dreptul de a se constitui parte civilă – prin care victima poate primi o sumă de bani în situația în care suferă o pagubă, un prejudiciu.

Iată o hotărâre judecătorească în care instanța a obligat infractorul să îi acorde victimei daune materiale și morale pentru a recupera paguba suferită:

„ Hotărârea din 22.04.2020 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București

În baza art. 228 alin. 1- art.229 alin. 2 lit. b C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 1 C. pen ?i art. 396 alin. 10 C.pr.pen. dispune condamnarea inculpatei …………….., la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, în stare de recidivă postcondamatorie. […]

În temeiul art. 397 alin. 1 C. proc. pen. cu referire la art. 23 alin. 3 C.proc.pen., art. 25 C.proc.pen. raportat la art. 1349, 1381 și art. 1357 alin. 1 Cod civil, admite în parte acţiunea părţii civile ………………….. şi obligă inculpata, la plata către partea civilă a sumei de 9000 lei, reprezentând daune materiale, precum și a sumei de 5.000 lei, reprezentând daune morale. […]

În temeiul art. 404 alin. 4 lit. d) din C.pr.pen. rap. la art. 112 alin 1 lit. b C.pen. confiscă de la inculpată bunurile folosite la săvârșirea faptei, individualizate și aflate la camera de corpuri delicte, conform dovezii seria …. nr. ………. (telefon, 2 cartele sim d.u.p). În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală obligă inculpata să plătească în favoarea statului suma de 1300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 1000 lei reprezintă cheltuieli judiciare avansate în cursul urmării penale.

Cheltuielile judiciare constând în onorariul avocatilor numiti din oficiu pentru asigura asistenţa judiciară obligatorie a inculpatei și a părții civile, în cursul camerei preliminare si a judecăţii, rămân în sarcina statului.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei de pe minută. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22.04.2020.”

 





Sunt de acord ca datele transmise prin intermediul acestui formular de contact să fie folosite conform politicii de confidențialitate avocatbogdanpalade.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

https://avocatbogdanpalade.ro/wp-content/uploads/2019/10/logo-bogdan-palade.png
0740 807 892
contact@avocatbogdanpalade.ro

Social Media:

CONSULTANTA JURIDICA

Open chat
WhatsApp
Powered by