Drept civilPensie intretinere copil si in natura si in bani

Pensie de intretinere copil si in natura si in bani

Hotarare judecatoreasca – Judecatoria Sector 2 Bucuresti

Analizând cauza civilă dedusă judecării, prin prisma probatoriului administrat și a dispozițiilor legale incidente, instanta retine următoarele:

În fapt, pârâtul….. este tatăl minorului …., născut la data de …., conform certificatului de naștere depus în copie la dosar (filele 6), minorul rezultând din căsătoria cu reclamanta …

Se reține că, prin convenția încheiată în procedura divorțului cu copii minori din data de 19.03.2018, autentificată sub nr. ….. s-a stabilit ca exercitarea autorității părintești asupra minorului să se realizeze de către ambii părinți, iar locuința copilului a fost stabilită la mamă. Prin convenție s-a stabilit și modalitatea de păstrare a legăturilor personale ale pârâtului cu minorul, precum și obligația în sarcina pârâtului de a contribui la cheltuielile de creștere, educare, învățare și pregătire profesională în favoarea copilului minor (filele 7-8). Stabilirea cuantumului pensiei de întreținere prin acordul parental mai sus-menționat s-a făcut printr-o sumă fixă de 200 lei.

În drept, potrivit art. 499 alin. I din Codul civil, părinții sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională.

De asemenea, conform art. 529 alin. I din Codul civil „întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti”, iar potrivit dispozițiilor art. 531 alin. I din Codul civil „dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întrefinerea și nevoia celui care o primește, instanta de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întretinere sau poate hotărî încetarea plătii ei ”

Pentru a se dispune creșterea cuantumului pensiei de întreținere, este necesar fie să existe o schimbare în sensul majorării veniturilor debitorului obligației, fie să fi crescut necesitățile celui îndreptățit la plata pensiei.

În cauza dedusă judecății, instanța constată că în intervalul de timp de aproape 2 ani trecut de la momentul stabilirii pensiei în cuantum de 200 lei pentru minor, au crescut în mod evident necesitățile beneficiarului obligației de întreținere, având în vedere vârsta acestuia, dar și contextul economic actual în care costurile traiului zilnic sunt tot mai ridicate de la un an la altul.

Mai mult decat atât, instanța reține că suma de 200 lei, stabilită inițial de părți ca pensie de întreținere este mult prea mică în raport cu nevoile curente pentru creșterea și educarea unui copil minor.

În privința mijloacelor de plată ale pârâtului, se reține că acesta este angajat, având un venit lunar de aprox. 4.000 lei, astfel cum arată pârâtul prin întâmpinare și având în vedere adeverința depusă la dosarul cauzei (fila 49), astfel că poate suporta cota legală de 1/4 reprezentând pensia de întreținere pentru copilul său minor, independent de alte cheltuieli și rate de credit pe care pârâtul le are de achitat, fiind alegerea sa de a contracta creditele invocate de acesta, în măsura în care trebuie să țină cont de obligația legală de întreținere a copilului său minor.

Ca atare, instanța apreciază că necesitățile beneficiarului obligației de întreținere, precum și situația conflictuală dintre cei doi părinți impun majorarea pensiei la care cel în cauză s-a obligat prin convenția încheiată între părți, până la un cuantum apropriat de cota legală prevăzută de lege.

Instanța reține, faptul că pârâtul nu mai are un alt copil în întreținere, astfel că va fi obligat la plata pensiei de întreținere într-un cuantum apropiat de cel legal de 1/4 din venitul său lunar net, având un copil în întreținere.

În speță, cuantumul pensiei de întreținere cuvenit celor minorului este mult inferior nevoilor copilului și veniturilor realizate de tată, astfel că, în interesul superior al minorului, se inłpune majorarea pensiei la un cuantum apropiat de cel legal, urmând a se ține seama de cererea pârâtului-reelamant de a se stabili o parte a pensiei de întreținere în natură.

În acest sens, instanța reține că dreptul copilului la întreținere din partea părinților este inerent drepturilor și îndatoririlor părintești, fundamentat pe asumarea responsabilă a calității de părinte.

Totodată, starea de nevoie a minorului care nu obține venituri din muncă se prezuma, în lumina art. 499 alin. (l) din Codul civil, care instituie obligația de întreținere a copilului minor de către părinții săi, fără nicio circumstanțiere. Dreptul copilului minor la întreținere din partea arnbilor părinți există indiferent dacă părinții sunt despărțiți în fapt sau divorțați. Nici părintele decăzut din exercițiul autorității părintești nu este scutit de obligația de a da întreținere copilului, astfel cum dispune art. 510 din Codul civil.

Mai mult. art. 525 alin. (I) din Codul civil prevede că „ minorul care cere întrefinere de parintii săi se află în nevoie dacă nu se poate întretinere din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri ”.

In consecință, starea de nevoie a minorului se apreciază în raport cu imposibilitatea de a obține venituri din muncă, iar nu și în raport cu posibilitatea de a se întreține din bunurile sale, spre deosebire de condiția generală privitoare la starea de nevoie prevăzută de art. 524 din Codul civil.

Corelativ, obligatia de întretinere a părintilor este parte componentă a autoritătii părintești, ca ansamblu de drepturi și obligatii ce privesc persoana și bunurile copilului și care apartin în mod egal ambilor părinti.

Autoritatea părintească are caracter legal și imperativ. Părinții nu pot să renunțe sau să modifice conținutul drepturilor și obligațiilor pe care le au față de copil; se pot însă înțelege asupra modului de exercitare a drepturilor și îndatoririlor părintești, dar numai cu încuviințarea instanței care va verifica dacă învoiala părinților răspunde interesului copilului. Astfel, orice înțelegere a părinților cu privire la modalitatea de exercitare a drepturilor și de îndeplinire a obligațiilor părintești trebuie subsumată principiului respectării interesului superior al copilului, principiu înscris în art. 2 din Legea nr. 272/2004, conform căruia: „ Prezenta lege, orice alte reglementări adoptate în domeniul respectării și promovării drepturilor copilului, precum și orice act juridic emis sau. după caz, încheiat in acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului. (2) Interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică și morală normală, la echilibru socioafectiv și la viata de familie. (3) Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin părinfilor copilului, altor reprezentanłi legali ai săi, precum și oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat în mod legal. (4) Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile ii deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritătile publice si de organismele private autorizate. precum si în cauzele solutionate de instantele judecătoresti.

În drept, pentru stabilirea în concret a cuantumului pensiei, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 529 alin. 2 din Codul civil, potrivit cărora „când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii”

Astfel, de vreme ce legiuitorul a stabilit întreținerea până la o pătrime pentru un copil, din venitul lunar net al debitorului, iar venitul lunar net al pârâtului este reprezentat de salariul net obținut în fiecare lună — 4.000 lei, nu există nici un temei legal pentru a nu fi încuviințată cererea reclamantei, pârâtul urmând a-și îndeplini obligația de plată a pensiei de întreținere ce urmează a fi stabilită la suma de 1.000 lei, urmând ca pârâtul-reclamant să execute și în natură obligația de întreținere în limita a 200 lei, ținând cont de solicitarea acestuia din cererea reconvențională.

În acest sens, instanța constată ca fiind rezonabilă apărarea pârâtului în sensul că este necesar ca acesta să dispună de resurse financiare atunci când petrece timp cu copilul pentru a-i cumpăra anumite lucruri când sunt împreună. Astfel, dacă întreaga sumă de 1.000 lei este plătită reclamantei cu titlu de pensie de întreținere, copilul constată că doar mama este cea care îi cumpără cele necesare creșterii și educării sale, iar tatăl nu contribuie financiar și nu-i cumpără minorului ceea ce are nevoie, creându-i astfel copilului o impresie greșită. Aceasta cu atât mai mult cu cât se constată că tatăl se implică activ în creșterea și educarea copilului și dorește să petreacă cât mai mult timp cu acesta, precum și faptul că acesta a achitat reclamantei sume chiar mai mari decât suma de 200 lei stabilită de părți prin convenția încheiată în anul 2018.

În ceea ce privește însă cererea pârâtului-reclamant, formulată pe cale reconvențională, de a fi exonerat de la plata în bani a întreținerii pe care o datorează minorului, pe perioada în care acesta locuiește la tată (câte o săptămână în fiecare anotimp din an), exceptând primele două week-end-uri din fiecare lună, având în vedere și cele menționate anterior în prezenta hotărâre, instanța constată că aceasta este neîntemeiată, legiuitorul neprevăzând scutirea debitorului de la plata pensiei de întreținere pe perioada programului de legături personale cu minorul, precum și în raport de aspectul că instanța a încuviințat cererea pârâtului-reclamant de a contribui la întreținerea minorului, în parte, și în natură, fiind prioritar interesul superior al minorului.

Pe cale de consecință, instanța va admite în parte cererea având ca obiect majorare pensie întreținere, și în parte cererea reconvențională, urmând a dispune majorarea cuantumului pensiei de întreținere, stabilită în sarcina pârâtului prin convenția încheiată în procedura divorțului cu copii minori din data de …. în favoarea minorului ….de la suma de 200 lei lunar, la suma de 800 lei în bani, urmând ca pârâtul-reclamant să execute și în natură obligația de întreținere în limita a 200 lei (în total pensia de întreținere fiind de 1.000 lei), iar în lipsa veniturilor pârâtului, la 1/4 din salariul minim pe economie, începând cu data introducerii cererii —13.07.2020 (data poștei), până la majoratul minorului.

Instanța va respinge în rest cererea reconvențională, ca neîntemeiată.

În temeiul art.453 alin. 1 C.proc.civ. potrivit cărora „Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părfii care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată” având în vedere că nu a achiesat la cererea reclamantei astfel cum a fost formulată (caz în care deveneau aplicabile prevederile art.454 C.proc.civ. privind exonerarea pârâtului de la plata cheltuielilor de judecată), instanța va obliga pârâtul la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 20 lei constând în taxă judiciară de timbru și a sumei de 1.500 lei reprezentând onorariu redus de avocat, în raport de łnodalitatea de soluționare a cererii de chetnare în judecată, aceasta fiind adłnisă în parte.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, HOTĂRĂȘTE:

Adnłite în parte cererea de chemare in judecată având ca obiect pensie de întretinere majorare formulată de reclamanta pârâta…

Dispune majorarea cuantumului pensiei de întreținere, stabilită în sarcina pârâtului prin convenția încheiată în procedura divorțului cu copii minori din data de 19.03.2018, autentificată sub nr…..în favoarea minorului….de la suma de 200 lei lunar, la suma de 800 lei în bani, urmând ca pârâtul-reclamant să execute și în natură obligația de întreținere în limita a 200 lei (în total pensia de întreținere fiind de 1.000 lei), iar în lipsa veniturilor pârâtului, la 1/4 din salariul minim pe economie, începând cu data introducerii cererii — 13.07.2020 (data poștei), până la majoratul minorului.

Respinge în rest cererea reconvențională, ca neîntemeiată.

Obligă pârâtul la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în sumă de 1.500 lei reprezentând onorariu redus de avocat și în sumă de 20 lei constând în taxă judiciară de timbru.

Cu drept de apel in termen de 30 zile de la comunicare, cererea urmând a se depune la Judecătoria Sectorului 2 București.

Pronunțată astăzi, 26.01.2021, prin punerea soluției la dispoziția pă llor prin mijlocirea grefei instanței.

 

Asistenta Juridica : 0740 807 892





    Sunt de acord ca datele transmise prin intermediul acestui formular de contact să fie folosite conform politicii de confidențialitate avocatbogdanpalade.ro

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked *

    https://avocatbogdanpalade.ro/wp-content/uploads/2019/10/logo-bogdan-palade.png
    0740 807 892
    contact@avocatbogdanpalade.ro

    Social Media:

    CONSULTANTA JURIDICA

    Open chat
    WhatsApp